Postări populare

marți, 31 mai 2016

Despre ploile și mass-media din București și Chișinău



Cad ploi la București și Chișinău.  În râul Nistru nivelul apei crește și sperăm că vom avea roadă bogată la toamnă. De fiecare dată însă, când plouă la Chișinău, o parte din mass-media de la noi încearcă să facă senzație și să speculeze că Dorin Chirtoacă  s-ar face  vinovat de faptul că au loc inundații în municipiu.  Ne-am obișnuit cu faptul că de toate este de vină primarul de Chișinău.  Mi s-a părut curios că în presa din dreapta Prutului nu am găsit nicio poză cu vreun primar vâslind în apele care s-au acumulat pe străzile inundate ale orașelor românești. Ori ziariștii de peste Prut nu au imaginație, ori aceștia demult s-au maturizat și nu fac știri de cancan. Presa din România abordează subiectul echidistant, nu denigrează absolut pe nimeni, doar prezintă informația așa cum este ea. Pentru jurnaliștii cu adevărat europeni, inundațiile recente din Țară dar și din Chișinău sunt cauzate de ploile torențiale!  Pentru unii jurnaliști de la noi însă, ploile sunt un motiv pentru a mai arunca cu noroi în primarul liberal. Totuși, cum spunea filosoful chinez Confucius: „Este greu să găsești o pisică neagră într-o cameră întunecată, atunci când ea nu se află acolo.” Să plouă lin peste cele două state românești.

joi, 26 mai 2016

27 mai 1600 - Mihai Viteazul realizează prima unire a celor trei țări românești



La 27 mai 2016, marcăm 416 ani de la unirea Munteniei, Moldovei și Ardealului sub sceptrul lui Mihai Viteazul.
Pentru orice român, din orice colț al lumii există trei date istorice importante: 1600, 1859 și 1918. Trei evenimente marcante în istoria românilor și trei mari personalități care au adus aportul la realizarea unirii românilor: Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza și Ferdinand I.
         Folosindu-se de un context geopolitic favorabil, în vara anului 1599, Mihai Viteazul cere încuviinţarea împăratului habsburgic, pentru a putea organiza o incursiune în Transilvania. Mihai Viteazul îl învinge pe Andrei Bathory în Bătălia de la Şelimbăr şi la 1 noiembrie 1599 intră în cetatea Alba Iulia. Astfel, Mihai Viteazul realizează prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.
În zilele de 8 şi 9 mai (1600) Mihai Viteazul va învinge la Bacău trupele moldo-polone conduse de Ieremia Movilă.  Astfel se realizează unirea Moldovei cu Ţara Românească. Titulatura folosită de voievod la 27 mai 1600  într-un document era „Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”.
Din păcate, acest proiect geopolitic al lui Mihai Viteazul a fost o victorie temporară, deoarece prezenta un pericol atât pentru Poarta Otomană, cât și pentru Sfânta Alianță. La 28 septembrie 1600, sub presiunea nobililor maghiari transilvăneni, voievodul pierde controlul asupra Transilvaniei. La scurt timp, familia Movileştilor îşi recapătă dreptul de stăpânire asupra Moldovei, iar Mihai Viteazul este alungat de pe tron. Un alt membru al familiei Movileştilor, Simion, devine domnitor al Ţării Româneşti, iar Mihai Viteazul ia calea pribegiei.
La 9/10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis de generalul Giorgio Basta în apropiere de Turda. Împăratul Sfintei Alianțe Rudolf al II-lea a pus capăt tentativelor voievodului de a-și realiza idealul: recucerirea teritoriilor pierdute și refacerea unirii.
Sfânta Alianță a înlăturat orice tentativă de unire politică și religioasă a provinciilor locuite de români, această acţiune fiind reluată tocmai în secolul al XIX-lea. Realizarea marelui voievod s-a impus ca un simbol al luptei românilor pentru unitate şi a devenit un vis fundamental al neamului nostru românesc.  

joi, 19 mai 2016

Ghinionul socialiștilor, NATO și referendumul

sursă foto: www.psrm.md


În ultima perioadă ghinionul se ține scai de socialiști.  S-au făcut de rușine atunci când strigau cu gură de șarpe că vin peste noi tancurile NATO și armata americană. Socialiștii au crezut, probabil, că americanii vor proceda ca și o parte din armata rusă care staționează în stânga Nistrului și nu mai vrea să plece acasă.  Nu prea au fost însă doritori de a li se alătura socialiștilor pentru a ne salva de NATO. Oaspeții de peste ocean au făcut schimb de experiență cu soldații noștri, au participat la lucrările de reconstrucție a unui drum de acces către mănăstirea Țigănești și s-au întors la ei acasă.
Tot mai puțini bătrâni și tineri rătăciți participă la evenimentele organizate de 9 mai, Ziua victoriei  pe care rușii și-au însușit-o. Astăzi, când avem acces la diverse surse de informare, când e limpede pentru toți cine luptă în Ucraina, socialiștilor și comuniștilor le este din ce în ce mai greu să joace cartea Moscovei la Chișinău.
Văzând că le fuge pământul de sub picioare și că au toate șansele să-și înfurie stăpânii de la răsărit, socialiștii au revenit iar la inițiativa lor răsuflată, cea de demitere a Primarului General prin referendum. Socialiștii  încearcă, până începe perioada estivală, să-și mai facă puțin capital electoral pe seama lui Dorin Chirtoacă.  
Într-adevăr, lipsă totală de imaginație. Probabil, socialiștii vor încerca să îi convingă pe chișinăuieni să voteze împotriva primarului Chirtoacă organizând  întâlniri cu alegătorii pe șoseaua Muncești, străzile Aleco Russo, Constantin Negruzzi, sau chiar pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Igor Dodon va susține o conferință de presă  pe strada pietonală și alta la stația de epurare.  Zinaida Greceanîi, de la tribuna instalată în Valea Morilor,  le va vorbi reprezentanților mass-media despre faptul că Dorin Chirtoacă este cel care a falimentat Banca de  Economii.

duminică, 15 mai 2016

Reunirea celor două state românești rămâne a fi unica soluție pentru izbânda noastră


sursă foto: cugetliber.wordpress.com


Două tratate internaționale au refăcut la timpul lor harta Europei, dar și soarta românilor dintre Prut și Nistru.  În ambele cazuri parte a acestor tratate a fost Imperiul Rus (Uniunea Sovietică). E vorba de tratatele de pace încheiate între Franța și Rusia la Tilsit şi Erfurt (1807, 1808) și Pactul Molotov-Ribbentrop (1939) prin care a fost împărțită Europa.
 Astfel, în cazul tratatelor de pace încheiate între Franța și Rusia la Tilsit şi Erfurt (1807, 1808) Franța acceptă ca Rusia să-şi extindă graniţele la nord din contul Finlandei, și la sud din contul Principatelor Române. Respectiv, Rusia  urma să nu se amestece în afacerile lui Napoleon în Europa.  Chiar mai mult, ruşii urmau să adere la blocada continentală împotriva Angliei şi să organizeze o campanie comună împotriva englezilor în India.
          Războiul ruso-turc din 1806-1812 se încheie prin semnarea la data de 16 (28) mai 1812 a Tratatului de pace de la Bucureşti. Conform art. 4 frontiera dintre cele două imperii devenea râul Prut, Rusia anexând partea de est a Ţării Moldovei, cuprinsă între Nistru, Prut şi Marea Neagră. Astfel are loc primul rapt al acestui teritoriu numit ulterior, în 1813, provincia Basarabia.
Principatele Moldovei şi Munteniei rămân sub suzeranitatea otomană, iar pentru Basarabia se începe calvarul care va dura mai mult de o sută de ani. Actul de anexare a părții orientale a Moldovei de către Imperiul Țarist a fost unul juridic fraudulos, deoarece încălca practica internațională, cu toate normele de drept existente la moment,  unul dintre motive fiind că Moldova nu era provincie otomană. De asemenea, tratatul de pace a fost însoțit de un act de corupere a demnitarilor turci.
          O analogie între ambele tratate este faptul că expansiunea imperiului rus și sovietic au avut aceleași ținte: Suedia (Țările Baltice, Finlanda) și Moldova orientală (Basarabia).
          Bineînțeles că Rusia a făcut tot posibilul  pentru a prezenta această cucerire drept una de eliberare a provinciei de „jugul otoman”. Acest mit al  ocupaţiei turceşti a fost utilizat de propaganda ţaristă și sovietică  pentru a legitima raptul acestui teritoriu. Din păcate, acest mit persistă și acum, în pofida faptului că pretențiile de „civilizator” ale Imperiului Rus s-au redus la rusificarea acestui teritoriu prin intermediul bisericilor și școlilor,  la colonizarea noii provincii la nord şi centru cu ucraineni, la sud cu bulgari, găgăuzi, germani, evrei, ruși, ţigani, elveţieni și albanezi.
Mult mai drastice au fost consecințele raptului din 1940 (urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop): deportările în masă, foametea organizată, sovietizarea și rusificarea.   
 „Frații ruși”, cu pretenții de eliberatori, nici de cum nu pot explica cum au reușit fiind și ei creștini ortodocși să lichideze, în perioada 1812 – 1917,  din totalul de 36 de mănăstiri – 18. Este clar că mănăstirile erau centre ale culturii românești, iar administrația țaristă a înlăturat acest „impediment” în calea rusificării populației autohtone.
           După mai bine de 200 de ani de la anexarea Basarabiei, această problemă menţine  și azi tensionate relaţiile ruso-române, ba chiar a generat o altă problemă gravă - cea transnistreană.  Din păcate, problema Basarabiei va rămâne nesoluționată atâta timp cât  Republica Moldova rămâne a fi în zona de influenţă a Federaţiei Ruse, inclusiv prin prezenţa armatei ruse în partea stângă a Nistrului. Unica soluție în salvarea noastră rămâne a fi reunirea cu Patria – Mamă România.























joi, 12 mai 2016

Curat murdar! Declară că se gândesc la cetățeni, realitatea însă e cu totul alta...

 

Ședința de azi a Consiliului municipal Chișinău a demonstrat încă o dată interesele alianței monstruoase. Așa - numita muncă depusă de fracțiunile noii alianțe nu s-a soldat cu nimic, ca și un balon de săpun.  Dovadă sunt  toate ședințele din ultimele luni care încep și se finalizează cu declarații politice, reglări de conturi, pseudo-audieri publice, intimidări și amenințări a funcționarilor publici din municipalitate.
Și Ghenadie Dumanschi a atras atenția asupra faptului că președintele ședinței, contrar prevederilor Regulamentului Consiliului, acordă timp pentru declarații politice în fiecare zi a ședinței, deși aceasta durează încă din iarnă,  transformând CMC-ul în show politic și platformă de dezbateri electorale.
Au apărut și unele suspiciuni între membrii noii alianțe. Consilierul PPEM Victor Lutenco s-a întrebat de ce subiectele funciare se propun a fi expediate la reexaminare de către PSRM? Oare nu din cauza că li s-a oferit prea puțin, că ar vrea mai mult, s-a întrebat, retoric, Lutenco.
Fisura care a apărut între noii aliați pare a fi doar un mesaj subtil al PPEM-ului adresat  PSRM.  În realitate, alianța continuă să existe.  Spre finalul dezbaterilor, când a fost demis președintele socialist al ședinței, fracțiunea PPEM a părăsit sala tocmai pentru a nu  asigura cvorumul necesar,  astfel încât să nu fie posibil să votăm proiecte de decizii așteptate de cetățenii municipiului Chișinău. Curat murdar, vorba lui I. L. Caragiale.
Apropo, despre  votul electronic promovat cu atâta ardoare de către consilierii socialiști, comuniști și cei de la PPEM, care chipurile îi va responsabiliza, consilierul PCRM Vasile Chirtoca declara „consilierul are posibilitate să voteze așa cum vrea,  fără „otciot” (dare de seamă) față de dumneavoastră”…
Iată unde se începe și unde se termină democrația afișată de noua alianță…
Totul depinde de interesul care, de cele mai multe ori, le poartă fesul…